Ce-ai pierdut?

 

Fiecare pământean îşi cunoaşte lumina…

Acea scânteie care-ţi stă înainte, care te reprezintă şi cu care faci minuni:  o petală tânără dăruită dintr-un suflet senin, o geană care s-a desprins din ochiul Soarelui şi care valsând până pe Pământ, prin inima ta încălzeşte şi alte inimi…

Mulţi nu au fost salvaţi încă de la înecul cu tristeţe, însă ştiu că flacăra lor este undeva departe- pierdută ca sufletul lor care se simte stingher şi care nu se familiarizează nicidecum cu bucuria- încearcând să o apuce de rochia-i atât de fantomatică… Şi totuşi, aceste persoane îşi aşteaptă salvarea care trebuie să vină…

Sunt atâţia care refuză să găsească frumosul în ei şi să-l dăruiască, acesta reprezentând pentru ei un mister, dar unele mistere nedescoperite sunt chiar dintre cele de la care ţiai întors privirea

 

Şi ce-ai pierdut dacă trăieşti o viaţă întreagă fără măcar să te laşi mângâiat de lumină?

Ai pierdut totul şi chiar mai mult decât atât. Ai pierdut Şansa, unica ocazie de a fi cu adevărat fericit şi de a-i face fericiţi şi pe alţii…

De ce?

Pentru că fără lumina din interior numită credinţă, speranţă, nu vei putea niciodată să atingi lumina din jurul tău sau din depărtări, să o simţi cu toată fiinţa cum vibrează în forfota cerului dimineţii… Va rămâne mereu un mister pentru tine, iar tu, fără vlagă…

 

Aşa că, sapă adânc în inima ta, priveşte în jurul tău, priveşte în sus şi găseşte acea văpaie care odată stârnită nu se va stinge niciodată. Găseşte frumosul şi nu-l ţine pentru tine! Dăruieşte-l în câte moduri poţi şi dă-i libertatea să zboare, cu toată încrederea! Va şti el cum să ţeasă o lume mai bună! Nu te retrage! Fii sufletul prin care frumosul a lucrat! Fii inima prin care acesta a adus bucurie!

Nu sta în întuneric şi nu lasa întunericul să stea în tine! Te-ai născut pentru a menţine lumina zilei şi nu plânsul dezamăgirii.

Ai căzut de pe streaşina luminii şi te-ai lovit cu capul de beznă? Nu rămâne la pământ! Ridică-te şi urcă! Găseşte cerul de dincolo de cel de-al nouălea şi rupe un colţ din el, însă acest lucru îl poţi face doar dacă urci tu până acolo pentru că el nu va cădea niciodată peste tine! El este doar răsplata pentru truda ta!

Scutură-te de frigul impasibilităţii şi aleargă cu îndrăzneală până la gura sobei fierbinţi a bucuriei! Alergând te vei încălzi; soba doar îţi va păstra căldura şi te va ajuta să te bucuri într-adevăr de ea în linişte… Schimbarea începe cu tine…

 

Nu uita: cerul este departe doar dacă te indeparţi tu de el. Poţi urca până în infinit, dacă tu crezi că dincolo de nepătruns mai există un cer!

 

 

„Obstacolele sunt acele lucruri pe care le vede doar o persoană care şi-a îndepărtat privirea de la ţintă”- E. Joseph Cossman

 

Anunțuri

34 de gânduri despre “Ce-ai pierdut?

  1. Am citit multe, multe texte, inclusiv in blogosfera…si la multe nu numai ca imi venea sa casc, dar nici nu intelegeam.

    In cazul tau, de fiecare data zambesc si te citesc cu placere…dar uneori ma faci sa zic: jos palaria! 🙂 este cazul si acum

    Astept primul tau roman, cu autograf…scrii foarte frumos 🙂

    • Ce frumoasa incurajare din partea ta, Marin! 🙂
      Este cea mai mare bucurie pentru mine cand ceea ce scriu este inteles si placut. Ma motiveaza. Da imi doresc sa scriu mai mult decat atat, dar deocamdata sunt la punctul in care trebuie sa iau anumite decizii pentru viitorul meu drum in viata si este tare greu…
      Daca voi publica un roman sau un volum de poezii (pentru ca scriu si versuri), sigur nu te voi uita, cu autograful! 😀

      • Multumesc….o sa tin minte 😀 Facem schimb de carti, asa ca intre poeti, asta dupa ce le publicam, evident 😛

    • Si tu imi aduci bucurie, cand iti spui parerea, Florin! 🙂
      Daca stiu ca sunt cativa cititori care apreciaza ceea ce scriu, da, se merita sa-mi astern gandurile pe hartie. 🙂

  2. „Găseşte cerul de dincolo de cel de-al nouălea şi rupe un colţ din el, însă acest lucru îl poţi face doar dacă urci tu până acolo pentru că el nu va cădea niciodată peste tine!”

    Tocmai spuneam azi că eu şi Geanina ne trăim iubirea undeva, în al nouălea cer.
    Un text cu mesaj puternic, sunt multe concluzii de tras, dar numai dacă se doreşte cu adevărat.
    Gânduri bune, Gabriela!

    • Putini au o iubire ca si a voastra care trebuie pretuita!
      Referitor la ceea ce am scris, intr-adevar concluziile apartin cititorului. Depinde fiecare cat este de dispus sa mediteze si sa aprofundeze ideile.

  3. Stii cum e: toti ne dorim sa fim in al noualea cer. 🙂 Pana la al noualea, tre’ sa le luam la rand, sa simtim farmecul fiecaruia in parte, sa apreciem ce merita in fiecare dintre ceruri si sa nu se termine niciodata urcarea…

  4. p.s.: Gabi, abia acum am citit un comentariu pe care l-ai facut pe unul dintre articolele lui Nice. Acolo ma intrebai daca am terminat istoria sau daca sunt student… iarta-ma, pur si simplu nu am vazut intrebarea ta. Iti raspund acum: Da, am terminat in 2006 istorie, muzeologie, arhivistica si in 2008 masterul in cercetarea si conservarea marturiilor istorice….deci, da, e o boala grea (anul acesta imi obtin analizele pozitive care sa mi-o ateste 😉 )

    • Deci esti pe lista neagra a incurabililor, in materie de istorie. 😆
      Felicitari, Marin!
      Cercetarea si conservarea marturiilor istorice, cred ca a fost o tema care ti-a captivat intreaga atentie si a fost chiar palpitant sa descoperi tu anumite lucruri legate de aceasta tema. 🙂

      • Merciiiii 🙂
        Da, mi-a captivat atentia si interesul complet si acum ca sa ti-l captivez si eu pe al tau iti spun ca la doctorat ma ocup de arta culinara, printre altele 😀

      • Pai studiez, modelele culturale si realitatile cotidiene in tara romaneasca (1700-1850) si intre ele ma ocup si de modelul cultural culinar…oricand vrei, daca intereseaza ce si cum se manca atunci, iti pot trimite cate ceva…:))

  5. Gabriela,
    Expresia, „Schimbarea începe cu tine…”, este epopeica; lectura ta este un zbor printre miriade de stele, in nazuinta localizarii celei celei care poate se numeste Gabriela.
    Madi si Onu

    • O, esti atat de generos!
      Voi aduna in sufletul meu toate aceste cuvinte si cand ma voi simti descurajata ma voi gandi la ele, pentru a-mi deschide aripile pentru zbor, din nou, fara teama.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s