Bântuiţii

Vai, rusine sa-mi fie! In toata existenta mea bloggeriana, am omis sa va spun despre unul dintre multele motive pentru care rad si ma distrez copios: turistii. 😆 Insa nu orice gen de turisti… 😉

Cred ca toti ii cunoasteti pe acei turisti care vin in Romania ca sa viziteze castelul Bran si sa-l intalneasca pe Dracula, chiar daca acesta nici macar n-a existat.

Mor de ras atunci cand mai vizitez din cand in cand Brasovul si ajung si in Bran. Pe acolo se perinda tot felul de vizitatori straini (americani, suedezi, nemti, francezi, englezi etc.) cu camerele de filmat sau cu aparatele foto la purtator, nefiind atat de interesati de semnificatia acelui loc si de adevarul istoric, cat de dintosul Dracula.

Acesti oameni care ajung intr-un loc real fiind ghidati de o carte SF, isi cumpara de la tarabele din imprejurimile castelului tot felul de dinti de vampir, masti de cauciuc sangerande, peruci care mai de care mai colorate si fara legatura cu Vlad Tepes sau cu Bran. Si uite asa Tanti Tanta si piranda Mercedesa isi fac vanzare la chinezariile „originale”. De ce oare nu-i duce cineva pe acesti turisti si la morgile romanesti ca poate ne mai elibereaza si de cadavrele fara apartinatori, luandu-le ca pe suveniruri? Oare cat de batuti in cap si de naivi pot fi turistii acestia si cat de grei de cap pot fi romanii de nu pot sa-si promoveze tara altfel decat printr-o falsa atmosfera de Halloween?

Ca 0 mica paranteza: cand am fost in Canada, nu puteam sa spun ca sunt din Romania fara sa fiu intrebata de Dracula. Pana si in avion am fost chestionata. Ce au oamenii astia cu Transilvania, nu stiu. Daca ar stii ca adevaratul Dracula traieste, e la Bucuresti si inca se hraneste cu sangele poporului, probabil legendarul Dracula si-ar pierde din farmec…

Asa, si sa continui

Intr-un fel ii compatimesc pe acesti turisti, dar mai mult ii compatimesc pe romanasii mei care nu castiga mare lucru nici de pe urma lui Dracula.

Daca ati fost deja la Bran, se merita sa mai mergeti si numai ca sa stati si sa analizati fizionomiile turistilor care vin entuziasmati si pleaca dezamagiti pentru ca Dracula nu-i acolo, ca a emigrat. 🙂 Macar acestia au ramas cu o peruca multicolora made in Chinoromania. 😆

Ce e cert e ca in zona Brasovului, mai precis in Bran, daca auzi „Dracu(la) sa te ia!”, nu o iei ca pe o injuratura! :mrgreen:

Prea frumosNu pot sa nu ascult

Anunțuri

60 de gânduri despre “Bântuiţii

  1. Gabi draga, mie imi este tare mila de ei…Au prostia la purtator si le place sa o afiseze.Mai greu le este sa creada in Dumnezeu si in Fiul Sau..
    O zi plina de binecuvantari sa ai draga mea!

  2. Gabi draga, mie imi este tare mila de ei…Au prostia la purtator si le place sa o afiseze.Mai greu le este sa creada in Dumnezeu si in Fiul Sau.. asta e mult prea greu pentru ei..
    O zi plina de binecuvantari sa ai draga mea!

  3. Da, trebuie sa recunosc ca si pe mine ma amuza prostia asta occidentala cu Dracula. Curios e ca mie nu mi s-a intâmplat sa fiu intrebat de Dracula pe unde am mers. In America am avut chiar doua surprize foarte placute, mai ales ca ma asteptam la alt gen de reactii din partea cuiva care afla ca esti român.
    Intr-un magazin de bijuterii fiind si dorind sa cumpar o amintire din Omaha, vânzatorul, un fel de chinez, m-a intrebat de unde sunt (si-a dat seama ca sunt strain dupa cât de prost vorbeam engleza, desi nici el nu era chiar as). Din România, ii zic. Mai…i s-a luminat fizionomia. Si-a amintit ca profesorul lui de franceza din liceu, cu multa vreme in urma deci, era de fapt român si-i invatase si câteva cuvinte in româna, stia sa spuna „buna ziua!”, stia une e România si stia ca Bucurestiul e capitala, nu Budapesta 🙂 . Iar la San Francisco, iesind cu colegul meu dintr-un bar sportiv, ca sa fumeze, si sporovaind noi in româna, am dat de un tip in vârsta care fuma si el si ne-a zis: ce vorbiti voi acolo imi suna cunoscut, sunteti cumva din România? Da, zicem noi, surprinsi. Pai, zice el, capitanul echipei noastre de baseball din anii ’50 era român. Dupa fiecare meci veneam in barul asta si ne apucam de baut. Dupa vreo câteva beri Dan se urca pe o masa si incepa sa strige: RO-MA-NI-A! RO-MA-NI-A! Fiind capitanul nostru, incepeam si noi sa strigam alaturi de el….

    Vezi dara…exista si altfel de straini.

    • Acum pentru ca ai povestit ceea ce ti s-a intamplat, mi-am adus aminte ca atunci cand am fost in Canada, insotind-o pe matusa mea, intr-un cabinet medical unde se si comercializau si preparau ceaiuri din tot felul de plante, medicul de acolo auzind ca sunt din Romania, mi-a spus ca daaa, el il indrageste foarte mult pe George Enescu si a inceput, dezinvolt, de fata cu toti cei care erau acolo, sa-mi fredoneze putin din Ciocarlia… 🙂

  4. Daca vreun cetatean strain te intreaba de unde esti si ii spui ca din Romania, ei automat fac legatura cu Dracula, Hagi sau Nadia Comaneci. Doar atat stiu despre tara noastra!

  5. Hai că nu-i adevărat. Mai știu și despre copiii instituționalizați, despre handicapații noștri, despre socoteala a la Pristanda a voturilor din Camera Deputaților, despre mame ce-și vând pruncii ca pe castraveți…

  6. Pingback: Serbarea | Caius
  7. Scriitori vestici s-au inspirat din mitul Dracula, iar romanele lor au fost citite și ecranizate. Dacă vin turiștii și mai dau și bani, hai să-i fraierim un pic! 😉
    Interesant este că și în Cluj, Bistrița, alte zone sunt o grămadă de locații a la Dracula. Acum, care-i cea adevărată?! :))))))))))

  8. Chiar asa, de ce ar trebui ca sa avem un brand format pe un personaj care tine de domeniul trecutului? El este permanent in actualitate… Vampirismul este o chestie cotidiana. Singura diferenta consta in faptul ca imaginarul Dracula era candva imbracat in negru. Acum realul Dracula este in portocaliu… In rest, scenariul este acelasi…

  9. Macar de-am sti sa vindem brand-ul, dar nici la asta nu ne pricepem, au ajuns bulgarii si ungurii sa vanda, bizar sau nu, tocmai mitul lui Dracula 😀 Asa ca dracu’ ne-a luat 😉

  10. Pe de o parte ne-ar fi prins bine promovarea unui astfel de brand, pe de altă parte mi-ar fi părut rău ca brandul Dracula să pună cu adevărat stăpânire pe Castelul Bran, transformându-l pe acesta în altceva şi să dea în uitare istoria acelui loc.

  11. Mi-a plăcut postarea ta. Si eu sunt împotriva promovării horror-ului. Şi nu înţeleg nici în ruptul capului ce plăcere poate fi aceea legată de suferinţa fizică – dinţii aceea „vampireşti” nu sunt făcuţi ca să ronţăie bomboane! – afară de situaţia în care este vorba de situaţii patologice, numai că mă gândesc că n-or fi toţi bolnavi mintal !!?? dar atunci… ce e ?
    Bună şi menţionarea foarte actualului Dracula portocaliu!

  12. Oameni care cred tot ce scrie într-o carte, pe net sau arată într-un documentar :)) Înseamnă că ei cred în momentul de faţă că noi murim în 2012, săracii !

  13. Pingback: Şi eu? | Nataşa
  14. Ultima domnie, sfârșitul vieții și locul mormântului

    Conform legendei, atunci a fost momentul în care soția lui Vlad, pentru a scăpa de temnița turcească, s-a sinucis aruncându-se de pe o creastă înaltă – o scenă exploatată de Francis Ford Coppola în filmul Bram Stoker’s Dracula. Vlad a reușit să scape asediului fortăreței sale, folosind un pasaj secret prin munte. Ajutat de câțiva țărani din satul Arefu, a reușit să ajungă în Transilvania, unde s-a întâlnit cu regele Ungariei, Matei Corvin. Însă, Matei l-a arestat și l-a întemnițat în capitala Ungariei, Visegrad. Motivul arestului poate fi discutat, pentru că dupa unii istorici faptul ca a fost direct dus la Budapesta este pus pe seama necesității lui Vlad de a fi protejat de sașii care voiau să îl omoare. Vlad a fost recunoscut ca prinț al Valahiei pentru a treia oară în 1475, însă s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476. Corpul său a fost decapitat și capul trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Țepeș. S-a emis ipoteza ca „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureștilor. Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Țepeș de la mănăstire conține doar câteva oase de cal datate din neolitic și nu rămășițele adevărate ale domnului valah. După opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormântul acestuia ar fi pe locația mănăstirii Comana, ctitoria voievodului. [3]
    [modifică] Dracula

    Cartea lui Bram Stoker, Dracula, nu se bazează în mod direct pe domnia lui Vlad Drăculea, ci este o ficțiune ce se petrece în Transilvania și Anglia secolului XIX. De pe urma succesului romanului, Transilvania este asociată personajului fictiv Dracula.

    Scriitorul britanic Bram Stoker putea ușor consulta la Royal Library din Londra câteva din acele gravuri săsești din secolul XV, ce se găseau și în colecțiile de la British Museum, în care Vlad Țepeș este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om și un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces și la cartea History of Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Țepeș ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideea să ia prințul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, Dracula. Unii istorici au propus ideea că Stoker ar fi avut o relație de amiciție cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), și este posibil ca acesta să îi fi dat informații despre Vlad Țepeș. Mai mult, faptul că Dr. Abraham Van Helsing îl menționează pe prietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursă a cunoștințelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reținut și faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) și mitul literar modern al vampirului care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, mențiuni istorice și experiențe personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de altă parte, merită menționat faptul că detractorii politici principali ai lui Vlad – în general sașii – se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputația voievodului. Astfel, asocierea dintre cele două sensuri ale cuvântului, dragon și diavol, și porecla Drăculea ar putea să explice de ce Vlad al III-lea Țepeș a fost asociat de către Bram Stoker cu vampirismul. Un important element simbolic al Ordinului Dragonului, din care s-a inspirat Stoker pentru a-și crea personajul demonic, era îmbrăcămintea oficială a Ordinului – o capă neagră peste o haină roșie – ce era purtată doar vinerea pentru a comemora Patimile lui Iisus Hristos. Tot Bram Stoker a avut ideea să asociaze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir (Desmodus rotundus).

  15. Ecranizări

    Pe lângă nenumăratele filme cu Dracula, care nu au decât vagi legături cu adevăratul Vlad Țepeș, două încearcă să se apropie de realitate. În anul 1979, Doru Năstase a regizat un film istoric despre viața domnitorului. În rolul lui Vlad a jucat Ștefan Sileanu. Au mai interpretat: Alexandru Repan, Ernest Maftei, Emanoil Petruț. O portretizare a copilăriei domnitorului încearcă Sergiu Nicolaescu, în filmul său „Mircea” (1989) – rol jucat de Vlad Nemeș. Desigur, aceasta reprezintă doar o licență, întrucât la moartea marelui voievod și domn, Vlad nici măcar nu se născuse. Astfel, se încearcă o explicație asupra genezei comportamentului de mai târziu al lui Țepeș: dragostea pentru țară și groaznica pedeapsă care i-a dat porecla.
    [modifică] Caracterizări
    Colaboraţi la Wikicitat „Vlad Țepeș…are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe Ștefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că a coborât morala absolută prin țepele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap și ți-era frică să n-o furi tu de la tine. Ăsta-i voievod absolut, Vlad Țepeș. Păi fără ăsta istoria românilor e o pajiște cu miei!”
    —Petre Țuțea – 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, București, Editura Humanitas, 1997, p.119./ISBN 973-28-0630-3
    [modifică] Referințe

    1. ^ a b c d e f The British Chronicles, Volumul 2 de David Hughes
    2. ^ „Compendium.Ro: Vlad Țepeș”. http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2430. Accesat la 27 martie 2008.
    3. ^ Constantin Rezachevici, Unde a fost mormântul lui Vlad Tepes? (II), Magazin Istoric, nr.3, 2002, p.41)

    [modifică] Bibliografie

    * Denis Buican – Dracula și avatarurile sale, Bucuresti, Scripta, 1993.
    * Denis Buican- Metamorfozele lui Dracula, Bucuresti, Scripta, 1996.
    * Neagu Djuvara -De la Vlad Țepeș la Dracula Vampirul, Editura Humanitas, ISBN 973-50-0438-0
    * Florin Andreescu – România – Vlad Țepeș – Dracula, Editura Ad Libri
    * Ileana Toma – Singurătatea lui Vlad Țepeș, Editura Didactică și Pedagogică, 2001.
    * Florin Șperlea – De la Vlad Țepeș la Ceaușescu, Editura Corint, 2001.
    * Emil Stoian – Vlad Țepeș – mit și realitate istorică, Editura Albatros
    * Radu Florescu – The Life and Times of the Historical Dracula, curs de istorie, 1988, Boston College
    * Radu Florescu și Raymond T. McNally – Dracula – Prince of Many Faces; His life and His Times, Back Bay Books, Little, Brown and Company, New York / Boston, ISBN 0-316-28655-9 (cartonată) și ISBN 0-316-28656-7 (copertă normală)

    * Bartholomäus Ghotan: Van deme quaden thyranne Dracole Wyda, nicht vor 1488 (Digitalisat (7,88 MB) des Exemplars der Széchényi-Nationalbibliothek mit ungarischer Einleitung)
    * Wörly: So die Christen mit Gottes hilff unnd beystandt widerumb bey 500000 Türcken bey Ostrahitz inn Croatien den 29. Octobris, anno des 87. Jar aberhalten, unnd uberwunden haben, 1587.
    * Magdeburg: Historia Wie grewlich der grosse Mahomet, Türckischer Keiser, des Namens der ander die hoch berühmte Stadt Constantinopel, mit viermal hundert tausend Man belagert, erobert, geplündert vnd endlich in seine gewalt bracht hat, 1595.
    * Sebastian Henricpetri: Walachischen Kriegs oder Geschichten warhaffte Beschreibung, 1578.
    * Bukoavn: Alphabetarium der Walachen in Siebenbürgen, um 1600.
    * Mathiae Corvini Hungariae Regis, 1891.
    * S. Lur’e: Povest’ o Drakule / issledovanie i podgotovka tekstov, 1964.
    * Radu Florescu: Dracula a biography of Vlad the Impaler 1431–1476, 1973.
    * Nicolae Stoicescu: Vlad Țepeș. Bukarest 1976 (engl. Ausgabe 1978: Vlad Țepeș : prince of Walachia) [Beides nur noch antiquarisch]
    * Dieter Harmening: Der Anfang von Dracula. Zur Geschichte von Geschichten, 1983.
    * Matei Cazacu : Histoire du prince Dracula, Paris-Genève, Droz, (1988) et Taillandier (2004) ISBN 2-84734-143-9.
    * Matei Cazacu: L’Histoire du Prince Dracula en Europe centrale et orientale (XVe siècle), 1988.
    * Buican (Denis): Dracula de Vlad l’Empaleur à Staline et Ceaușescu, La Garenne-Colombes, Éditions de l’Espace européen, 1991.
    * Ralf-Peter Märtin: Dracula. Das Leben des Fürsten Vlad Țepeș, Fischer, Frankfurt am Main ²1993, ISBN 3-596-10330-4.
    * Denis Buican : Les Métamorphoses de Dracula. L’histoire et la légende, Paris, Le Félin, 1993.
    * Kurt W. Trptow: VladIII. Dracula, The Life and the Times of the historical Dracula, Center for Romanian Studies, ISBN 973-98392-2-3, 2000
    * Academia Româna (Académie Roumaine): Istoria Românilor vol.IV (Histoire des Roumains), Bucarest, Editura Enciclopedicǎ, 2001.
    * Jean Nouzille : La moldavie – Histoire tragique d’une région européenne, Paris, Ed. Belier, 2004 ISBN 2-9520012-1-9
    * Constantin Dobrila : Entre Dracula et Ceaucescu. La tyrannie chez les Roumains, Bucarest, Institut culturel roumain, 2006.
    * Dracula.Woiwode und Vampir. hsg. von Wilfried Seipel, Ausstellung. Kunsthistorisches Museum, Sammlungen Schloss Ambras, bearbeitet von Margot Rauch, Alfred Auer, Veronika Sandbichler, Katharina Seidl, Thomas Kuster. Innsbruck 2008, ISBN 978-3-85497-139-9
    * Michael Kroner: Dracula. Wahrheit, Mythos und Vampirgeschäft, Johannis Reeg Verlag, Heilbronn, 2005, ISBN 978-3-937320-33-5

  16. POST SCRIPTUM:

    Nu mi-am permis alte comentarii suplimentare referitoare la Vlad Tepes ci m-am multumit doar sa transfer cu prisosinta datele autorizate din punct de vedere enciclopedic si isoric despre cel mai drept dintre domnitorii romani pe care i-am avut.

    Este suficient de transparenta intentia unor natiuni mai mult sau mai putin sovine de a ridiculiza, de a denatura si de a pangari istoria noastra nationala.
    Si cand te gandesti ca, imediat dupa „Lovilutie”, Dan Matei Agaton, voia sa construiasca Dracula Park !

    Cartea lui Johann Christian Engel, „History of Moldavia and Wallachia”, gravurile săsești din secolul XV, ce se găseau și în colecțiile de la British Museum, în care Vlad Țepeș este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om și un mare amator de cruzimi.

    De asemenea, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta (secolul XVIII-lea), si apoi cartea lui Bram Stoker, „Dracula” care l-a inspirat pe regizorul Francis Ford Coppola in realizarea filmului cu acelasi nume.

    Primul film despre contele Dracula, culmea ironiei, este interpretat de starul holywodian de origine romana (!), Bela Lugosi, originar din Lugoj si emigrat in SUA si poarta numele de „The Fallen Vampire” – Vampirul decazut !

    Mai mult, regizorul Florin Iepan, realizeaza un documentar despre reconstituirea imaginii primului actor care a jucat cu pasiune rolul lui Dracula, romanul Bela Lugosi in 1960, a carui imagine s-a identificat cu a legendarului vampir,film prezenta pentru premiere la Festivalul Astra Film unde face adevarate furori.

    De ce este nevoie de atita teroare si violenta inventata, daca exista destula in buletinele de stiri, iar viata noastra nu e decit o inlantuire de frica si stres? Asa se intreaba, retoric, adversarii filmului de groaza. Cei mai bisericosi invoca pretinsa natura necurata a imaginilor respective si anumite implicatii satanice in difuzarea si consumarea acestora. Ceilalti insa se lasa cu o placere fascinanta – iar citeodata chiar isterica si dezechilibrata – in mreaja intinsa de vampiri, fantome, morti vii, psycho-killeri, doctori dementi si alte creaturi ce apar pe „ecranul infernal”.

    Iata si o imagine a lui Bela Lugosi interpretandu-l pe Dracula – vampirul decazut.

  17. Din pacate Dacia,Romania de azi a fost asuprita si dominata de mii de ani de zile.Fiind sub protectorat militar, totul a fost decis de alte puteri Regale cum sa arate populatia sa in lume.Regi din tara noastra au fost Germani de origine amestecati cu Englezi si ale neamuri.Romanul o amestecatura de populati din toate razboaiele petrecute pe teritoriul sau si alti venetici din lumea intreaga.Emanciparea si integrarea sa reala ca un popor unit nu a existat in realitate numai pe hirtie ca o natiune.In realitate facind serviciul militar am descoprit adevarul care exista in rindul soldatilor Romani. I-ti dai seama caci toti trag caci sint Olteni,Munteni,Oraseni,Moldoveni si alte grupuri care stau uniti si se ajuta reciproc in rindul armatei Romane.Asa caci unirea este simbolica si Guvernul este dezbinat fara o unitate Nationala.Poate ca pe viitor vom fii mai intelegatori intre noi toti care vorbim si locuim acel pamint sa facem o unire adevarata caci avem nevoie sa fie intalegere comuna.Asa caci cind te faci caci esti Roman ramii in timp ca un simbol de prefacut mai ales de alte popoare care te intreaba daca esti tigan.Tigani au reputatie mondiala sa fie muzicanti si cersatori prin orasele din Europa si in Canada.In America de Nord Romanul are nume de Vampir caci au cunoscut pe Vlad Tepes ca un dictator omorind si distrugind.Che la fel este cunoscut ca un dictator conducator al poporului Roman omorind populatia sa.Nu ete de mirare caci sintem in aceasta situatie la ora actuala cu un guvern ales de populatia sa de douazeci de ani de zile democratic.Se fura si se vinde tara pentru citiva bani numai sa poata cei din guvern sa-si depuna citeva milioane in contul sau personal.Cind vinzi o valoare de un miliard de euro pentru un milion este o mare problema nationala si toti cei din Romania sufera.Tara bogata in resurse naturale si intelectuale traieste ca niste saraci din lumea a treia.Sa votat salariu minimum la 670 de lei in Romania cin alti traiesc normal in tarile civilizate Romanul este umilit,infometat de guvernul sau.Asa caci Dracula are sens sa fie in Fictiune si in ralitate caci contextul de azi este de asa natura sa produci fictiune sa ai turisti sa-ti aduca bani creind locuri de munca.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s