Dati-mi voie sa ma prezint!

Bucurie

Ieri am deschis ochii pentru prima data si am privit in jur. Totul mi se parea necunoscut si neobisnuit. M-am nascut in infinit cand nimeni nu se astepta sa apar din senin pe senin.

Un fir subtire si cald ce a stralucit pana la mine mi-a spus: „Nu-ti fie frica! Vino!”. Mai tarziu am aflat ca aceea a fost prima raza pe care am cunoscut-o. A venit la mine si m-a luat ca pe copilul ei. Am fost adoptat de lumina si visul a inceput:  copilaria mea.

Copilarie

Sunt alb si puful nu mi-a cazut inca, deci, dupa cum cerul imi spune zi de zi, sunt inca un copil. Zi de zi ma delectez in briza verii care-mi rasfata nasucul moale, in zbor. Recunosc, ma cam gadila.

Zbor

Zi de zi visez cu ochii deschisi. Imi asez obrajii in palmele mamei mele, raza, si privesc in jos. Pot sa stau asa ore in sir si sa contemplu ceea ce vad. Nu ma plictisesc si nici nu adorm. Totul e nou pentru mine, inclusiv vremea. Am fost sfatuit sa o infrunt cu mult curaj.

Curaj

Uneori ma simt ud si rece, un sentiment la fel de nou pentru mine ca toate celelalte. Atunci ma simt singur, pierdut si speriat. Albul mi se murdareste si devin gri. Nu stiu cum se face ca atunci cand ma transform asa, brusc, toti din jur ma ocolesc, se sperie de mine. Oare sa ma fi murdarit atunci cand m-am jucat cu niste frunze care zburau? Sa ma fi bronzat?

Am observat ca nu arat deloc frumos cand nu sunt alb si cei pe care ii cunosc imi tot spun: „E timpul sa faci o baie!”. Nici acum nu stiu exact ce este o baie, dar stiu ca atunci cand aud acest cuvant, un covoras cald vine si ma ia in brate si ma incalzeste. Instantaneu, din mine curge apa. Nu-mi place cand trasnpir si cred ca nici celor din jur, insa doar asa pot sa ma curatesc. Mi s-a dat o sansa sa fiu cum am fost. Ma rasucesc de doua ori, si gata, sunt uscat si curat.

Sansa

Ora de ora plutesc impins de cer catre alte meleaguri si pot sa spun ca sunt fascinat de ceea ce intalnesc in jurul meu. Uneori piepteni de piatra ma scarpina pe burtica. Am auzit ca li se spune „munti”. In fine, eu atata stiu:  e foarte placut…

Cine mai calatoreste atat de mult ca si mine? Stiti cine sunt eu?

Eu

Vai, am uitat sa ma prezint: sunt un nor calator. Cerul ma defineste.

***

Aceasta este minunata leapsa pe care am primit-o cu ceva timp in urma de la g1b2i3.

M-am bucurat mult scriind-o, personal considerand ca a fost mai mult un joc al imaginatiei decat o leapsa clasica.

Regula era simpla: sa creezi o definitie si din aceasta sa alegi un cuvant pentru care sa inventezi o alta definitie si asa mai departe. Eu am pornit de la cuvantul „bucurie” si toate definitiile cuvintelor ingrosate si scrise cu albastru sunt de fapt gandurile unui nor, asa cum le-am imaginat eu, propriile lui definitii. 😀 Practic eu am adaptat putin regulile la stilul in care am vrut sa scriu.

Am realizat un fel de ciclu al acestor definitii, deci dupa cum puteti observa, cuvantul „prezint” din ultima definitie il regasim in titlu, deci practic povestea s-a intors de unde a plecat.

Si acest frumos joc merge mai departe la:

Geanina Lisandru, Cristian Lisandru, Bogdan Barbieru, Orry precum si la Andreihappyday, Loryloo, Smiley_tgv, Un nou sens si Black-angel.

Pentru buna voastra dispozitie puteti asculta o melodie pe care o iubesc din tot sufletul si care ma inveseleste de fiecare data. Poate va veti indragosti si voi de ea. By Owl City.

Anunțuri

33 de gânduri despre “Dati-mi voie sa ma prezint!

  1. Este foarte, foarte dragut textul compus de tine… de aceea mi-e si cam rusine ca o sa trebuiasca sa scriu si eu despre asta si nu va fi nici pe departe asa incantator 😀 Nu prea am talent de scriitor :”>
    Dar iti multumesc oricum, imi voi pune mintea la contributie si vedem ce iese 🙂

    • Sunt fericita atunci cand ceea ce scriu este citit cu placere! 🙂
      Iti multumesc pentru aprecieri.
      Cand mai am si eu timp si nu sunt stresata cu scoala imi vin multe ganduri pe care sa le astern pe hartie, virtuala sau reala. ;)Sunt cam rare momentele de relaxare.
      Abia astept sa vina vacanta… 😛
      O saptamana frumoasa iti doresc, cu multe zambete alaturi de nepotelul tau! 😉

    • Am si spus ca aceasta leapsa, joc mai mult, mi s-a parut pana acum, cea mai frumoasa si interesanta, pentru ca da posibilitatea imaginatiei sa se joace cu cuvintele. 😉
      Si eu sunt incantata ca ti-au placut si tie gandurile mele, Diana.
      Zile pline de bucurie iti doresc! 😀

    • Zambesc fericita ori de cate ori citesc aprecieri, pe care le simt ca fiind sincere.
      Am cautat destul de mult pentru ca imaginea postarii sa se potrivesca cu ce aveam eu in suflet sa scriu despre norisor. 😉

  2. Gabriela, esti o poeta, o scriitoare.Ai scris asa de frumos ca nici nu pare joc/leapsa.E o poveste despre gandurile unui nor calator.
    Iti multumesc ca ai continuat jocul.

    • Gabi draga, da sufletul meu are muuulte de spus…
      Cand am ragazul de a ma bucura de putin timp liber atunci, doar atunci, pot asterne pe hartie ceea ce inspiratia-mi daruieste. 😀
      Te incurajez si eu in a continua daruirea de frumos celor care-ti citesc blogul! 🙂

  3. Vezi ce se intampla cand insasi muza poeziei iti trimite o asa leapsa ?
    Eterul este saturat de dragoste, de creatie, de frumosul infinit. Si norul nu mai e nor ci…nour, pentru poeti. Este o umbra sub care se adapostesc acestia ca sa se racoreasca uneori de-atata calatorit pe-o raza de …inspiratie ! Culoarea de un gri incidental este de la excedentara materie…cenusie dupa care-i recunosti pe adevaratii poeti dar si pe adevaratii indragostiti de frumos si nu numai. Estetica gandului este savuroasa si intotdeauna ai…ce stoarce din ea.
    Felicitari !

  4. POSTSCRIPTUM…

    Paul Cortez, in cartea sa „Maxime si cugetari…” dadea definitia traznitului, cam asa:
    „Ce este un traznit ? Este un om care umbla toata ziua cu capul in nori si acolo (in nori…) l-a fulgerat o idee…”

    Postarea ta este o realitate de cer senin, iar tu esti nourul care „fulgera” pe oricine, dupa bunul sau plac ! Cu conditia sa contina o apreciabila canditate de…cenusiu poetic in gandire ! Gandirea poetica nu este o…”cantitate neglijabila” in manifestarea exclusiv umana ! Pe bune, exista cazuri in care, chiar muza se indragosteste de insul cuprins de…”ARS POETICA”!

    Gabriela, nu ma lasa sa astept prea mult o alta „umbra” a nourului tau poetic ! Iti multumesc anticipat,
    Ca…m-ai fulgerat !

    ( Na, am comis-o si eu poetic ! Scuze, pentru…fulgerare…)

  5. imi place cum scrii despre lucrurile simple… ele sunt cele mai importante in viata.
    restul, tocmai pentru ca ni le dorim cu tot mai multa ardoare, ne transforma in niste ticalosi….

    • Este important sa stim pe ce punem pret in viata!
      Nu vreau sa vad pe niciunul dintre noi in randul ticalosilor! 😦
      Visele frumoase se implinesc candva…undeva…
      Nu uita de jumatatea plina a paharului! 😉
      Numai ganduri bune pentru voi, excursionistilor!

  6. imi cer scuze de intarziere,
    chiar as vrea sa fac aceasta leapsa, insa nu prea am inteles „regulile jocului”
    asa ca te rog frumos sa-mi dai niste intructiuni asa, mai for dummies…
    😀

  7. Intr-adevar foarte interesant joculetul. Si ai fost foarte insipirata cu aceasta povestioara despre un „nour”. Mi-a placut atat de mult incat nu am realizat decat la sfarsit ca te referi la un nor:))….cei drept nu am m-ai citit de mult (vreo 9-10 luni) nimic, spre rusinea mea, dar sigur dupa aceasta povestioara a ta o sa ma reapuc:D…la multa inspiratie in continuare…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s