Din suflet…

Sunt un suflet plin de viata, un suflet care de abia asteapta o raza care sa-i dea puterea sa tresara in clocotul vibratiilor de fericire.

Omule ce ma porti ascuns in adancurile tale de parca nici n-as exista, omule ce te straduiesti sa ascunzi adevarata-ti frumusete uitand-o in schimbul uneia la care poftesti orbit, omule, mori!

Traiesc o viata in bezna. Faptura-mi necunoscuta, imateriala si totusi atat de importanta, vrea sa iasa la lumina, vrea sa vorbeasca in locul gurii tale nepricepute. Vreau sa-ti daruiesc o viata plina de sens, vreau sa te umplu de scopuri eterne pe care doar eu pot sa le pun in flacarile dorintei tale. Mi-e dor de tine! Mi-e dor sa te vad, sa te sfatuiesc! De ce imi astupi gura cu calusul indiferentei? De ce nu-mi dai voie macar sa sper ca mai pot face ceva?

Cand tu vrei s-alergi si eu vreau acelasi lucru, doar ca tu vrei sa alergi fara mine. In lipsa mea ai in minte doar un drum pe care sa fugi si pe care nu-l vei termina pentru ca vei obosi pe parcurs, realizand ca alergi fara o destinatie precisa. Eu pot sa te fac sa alergi pe drumurile misterului, pe care nu obosesti, nici nu simti durerea neputintei umane pentru ca alergi cu gandul.

Corp de lut, corp de tina, unde vrei sa te ascunzi? Eu sunt in tine! Fiecare respiratie, fiecare lacrima, fiecare bucurie, eu ti-o dau. De ce nu intelegi ca ne-am nascut de-odata ca sa fim prieteni pana la sfarsit? Eu nu te pot parasi si nici tu pe mine, si cand plecam, plecam impreuna. Ceea ce ne leaga este un lant mult mai puternic si mult mai dulce decat cele pe care le cunosti. L-am creat pentru tine, s-a nascut din incredere deplina, bucurie si pace.

Incerci sa ma inghesui intr-o camaruta vida pe care o numesti „casa sufletului”? Lasa-ma sa respir, omule!

Imi arati unde imi este locul chiar daca tu esti acela care nu stie precis care este al lui! Om nepriceput! Sunt intreaga sticla de esenta si tu ma faci sa ma simt doar un dop de pluta ce supravietuieste in necunoscut. Omule, stii ce faci? Esti pe cale sa gresesti cum nimeni nu poate; omule, daca ti-ai da seama ce faci…

Incerc sa te trezesc, sa te scutur din visare! Omule, de ce alegi sa pribegesti cand in tine ascunzi puterea de a vedea mai departe decat crezi?

Omule, zambetul tau nu face doi bani fara mine. Eu sunt cel care dau cu adevarat putere vindecatoare zambetului tau. Omule, praf ti-e viata si tu zi de zi traiesti o dorinta mistuitoare sa omori in sinea ta si singurul lucru care nu este tarana!

Omule, ma chinui, si totusi, in agonia mea, sunt o raza, o sclipire, o scanteie. Oricand pot sa aprind un foc, doar ca in tine inca ploua si in mocirla nu gasesc nici un loc uscat, neatins de planurile tale, unde sa ard.

Ai auzit vreodata vocea in surdina care te ridica atunci cand esti cazut? Sunt eu, care renunt a geme in tristetea mea fara de leac, sunt eu care uit de mine pentru tine.

Te adancesti mereu in fumul de tigara sperand sa gasesti raspunsuri in panza groasa de tutun, in loc sa stai sa privesti in tine unde zac toate raspunsurile mult dorite.

Eu nu pot sa-ti dau ceva ce nu vrei sa iei. Esti doar un contur fara continut. Esti o perecehe de aripi ce pot sa zboare, dar pe care le tii prafuite intr-un colt fara importanta. Desen fara culoare, faptura fara viata….!

Esti mort si tu te crezi viu. Putrezesc in corpu-ti fara viata, si durerea ma cuprinde, iar vina-ti ma apasa.

Dar, stai! Mai e o sansa! Mereu mai pot spera, chiar si-n ultima clipa, si totusi, nu te trezesti.

Omule, sunt ostenit. Sunt secat caci esti arid. Am murit, m-am uscat ca o oaza in bataia vantului din desert… Ti-a murit prietenul…si lantul dulce si usor ce odata ne lega, acum s-a rupt.

Omule, macar intinde mana. Te voi saluta din zbor.

E-atat de bine sa pleci…

Anunțuri

15 gânduri despre “Din suflet…

  1. Au vechime mare de 8000 de ani,
    sub formă de pietre, zodii chiar şi bani,
    Prinse strâns în şnur ce-mpletea blând
    focul şi înţelepciunea,
    Fetele-l prindeau în păr de-nflorea natura.
    Din bătrâni putem afla despre mărţişor,
    Despre tot ce-nseamnă el pentru popor,
    El aduce fericire dar şi mult noroc,
    Iarna-i simbol pentru alb,
    Roşul pentru primăvara ce-ndeamnă la joc.
    Vă ofer şi eu în dar mărţişorul- zodie,
    Tuturor ce-mi treceţi pragul prins cu fundă roşie…

  2. Plapandul ghiocel este cel mai binecuvantat si frumos martisor care marturiseste ca anotimpul trezirii la viata este birutor asupra inghetatului iar viata este biruitoare asupra mortii !

    Pentru mine, tu esti cel mai frumos martisor, cel mai frumos si inocent ghiocel…

  3. TI-AM LUAT UN MARTISOR! 😆

    Pentru ca este asa de vechi obiceiul daruirii martisoarelor, martisorul meu muzical este si el vechi… dar frumos! 😀
    Bucura-te de el!

  4. PENTRU TOTI CEI DRAGI, ASTAZI DE MARTISOR …

    Am adunat in cosuletul primei zile de primavara, glas de pasarele, clinchet de de clopotei ai dalbilor soli -ghioceii-, raze de soare, senin din inaltul cerului, zumzet de gaze mici ce-si arata aripioarele.
    Din cosul prea plin de frumos, daruiesc tuturor acelora care iubesc:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s